Firmele noi s-au înjumătățit. Registrul Comerțului n-a stat: a lucrat la altceva

În octombrie 2026, România a înmatriculat 6.701 firme și persoane fizice autorizate. În octombrie 2025 fuseseră 16.139. Scăderea este de 58,5%. În seria lunară care începe în 1991, doar trei luni au scăzut mai mult față de aceeași lună a anului anterior: două din 1995 și aprilie 2020, luna stării de urgență.

Pentru oricine evaluează economia românească, întrebarea este una singură. Au dispărut oamenii care vor să deschidă firme sau a dispărut capacitatea statului de a-i înregistra? Cele două răspunsuri duc la concluzii opuse despre credit, consum și investiții. Datele Registrului Comerțului separă cele două explicații mai bine decât ne așteptam, fără să le separe complet. Răspunsul nu este comod pentru nimeni.

Doar 1995 și pandemia au arătat mai rău

Prima jumătate a anului nu anunța nimic de felul acesta. Între ianuarie și iunie 2026, statistica oficială a ONRC arată 74.953 de înmatriculări, cu 7,9% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. Ruptura vine în iulie (−27,2% față de iulie 2025), se adâncește în august (−29,2%) și devine prăbușire în septembrie: 6.897 de înmatriculări, față de 14.810 (−53,4%). Octombrie, în numărătoarea noastră pe datele deschise ale registrului, coboară la 6.701. Graficele pe serii lungi folosesc aceeași numărătoare, în care septembrie are 6.980 de înmatriculări, nu 6.897; diferența dintre surse este explicată la metodologie.

Se poate obiecta că baza de comparație este umflată: octombrie 2025 a fost cel mai bun octombrie din 2011 încoace. Obiecția e corectă și nu schimbă concluzia. Față de media lunilor octombrie din 2021–2024, adică 13.521 de înmatriculări, scăderea este de 50,4%. Ultimul octombrie mai slab decât acesta a fost cel din 2001, cu 5.746 de înmatriculări.

Întrebarea „de când nu s-a mai văzut așa ceva” are un răspuns precis. Am comparat fiecare lună din 1992 încoace cu aceeași lună a anului anterior. Octombrie 2026 are a patra cea mai mare scădere din peste 400 de luni. Înaintea lui sunt două luni din 1995, an în care înmatriculările au fost la jumătate față de 1994, și aprilie 2020, luna stării de urgență. Pe intervale de trei luni, tabloul este același: în afară de 1995–1996 și de primăvara lui 2020, niciun interval de trei luni nu a scăzut atât față de aceleași luni ale anului anterior.

Un detaliu din clasament merită reținut: august 2024, cu −54%. Atunci nu a existat nicio dezbatere despre cauză. ONRC lansase un portal nou pe 26 iulie 2024, iar în august registrul a efectuat mai puțin de jumătate din operațiunile unei luni obișnuite. Așa arată în date un șoc administrativ: o lună căzută la jumătate, urmată de o revenire rapidă.

Nu o cădere, ci un plafon

Cifrele lunare ascund forma scăderii. Pe zile lucrătoare, ea nu seamănă cu o ușă trântită. Până în mai, registrul înmatricula în jur de 650 de profesioniști pe zi lucrătoare. Din iunie, ritmul alunecă: 559 în a doua săptămână din iunie, 485 în penultima săptămână a lunii, 442 în a doua jumătate a lui iulie, 348 în a treia săptămână din august. Din 31 august se oprește în jurul a 310 pe zi și rămâne acolo nouă săptămâni la rând, între 294 și 325 ca medie săptămânală. Până la 30 octombrie, nimic nu indică o revenire. Cu un an înainte, în septembrie și octombrie 2025, media era de 683 pe zi.

Forma contează. O cerere care se retrage lasă de obicei urme neregulate: scade mai întâi acolo unde costurile mușcă mai tare, variază de la o săptămână la alta, reacționează la știri. Aici vedem o pantă lină de trei luni, urmată de o linie dreaptă. Așa arată de obicei un flux limitat de ce poate fi procesat, nu de ce se cere. Forma singură nu dovedește nimic: și o cerere mai mică se poate stabiliza. Răspunsul stă în ce a făcut registrul în tot acest timp.

Registrul a efectuat mai multe operațiuni, nu mai puține

ONRC publică lunar o sinteză cu toate operațiunile efectuate în registru, pe trei categorii: înmatriculări, mențiuni și radieri. Mențiunile sunt modificările la firme existente: sediu, administrator, capital, obiect de activitate. Sinteza pe septembrie 2026 este documentul care schimbă lectura întregii povești.

În septembrie 2026, registrul a efectuat 79.319 operațiuni. În septembrie 2025 efectuase 74.449. Nu a scos mai puțin; a scos cu 6,5% mai mult. Numărul de operațiuni nu măsoară munca, fiindcă o înmatriculare și o schimbare de cod nu cer același timp, dar arată că registrul nu s-a oprit. Diferența este în ce a lucrat. Mențiunile au urcat de la 53.614 la 68.513, adică de la 72% la 86% din tot ce a ieșit din registru în acea lună. Înmatriculările au coborât de la o operațiune din cinci la mai puțin de una din unsprezece.

Registrul nu a scos mai puțin. A scos cu 6,5% mai mult, iar 86% dintre operațiuni au fost mențiuni.

Pe tot trimestrul, socoteala este simplă. Registrul a făcut cu 31.371 mai multe mențiuni decât în vara lui 2025 și cu 15.380 mai puține înmatriculări. ONRC nu defalcă mențiunile după motiv, dar de unde vin nu e greu de văzut: 25 septembrie 2026 era termenul până la care firmele și PFA-urile trebuiau să își treacă obiectul de activitate pe noua clasificare CAEN Rev. 3, iar Legea 239/2025 adăugase alte modificări obligatorii, între care majorarea capitalului social. ONRC însuși a legat întârzierile, pe 18 septembrie, de „creșterea volumului de solicitări aflate în lucru” dinaintea termenului.

Aici se vede și diferența față de 2024. În august 2024, cu portalul abia lansat, registrul a efectuat 29.466 de operațiuni într-o lună, potrivit acelorași sinteze, față de peste 60.000 în fiecare lună din 2025 și 2026: mașina încetinise la jumătate. În 2026 mașina merge și scoate mai multe operațiuni decât în 2025. A fost încărcată cu altceva.

Proba de control: ce s-a întâmplat cu ieșirile

Dacă scăderea înmatriculărilor ar veni doar din lipsa de apetit pentru firme noi, operațiunile care nu au legătură cu apetitul ar trebui să arate normal. Nu arată. În septembrie 2026, dizolvările au scăzut cu 46,2%, suspendările de activitate cu 46,8%, iar radierile cu 35,1%. Toate patru seriile coboară în aceleași luni, pe pante apropiate. Singura care urcă este cea a mențiunilor.

Proba are o limită. O economie slabă poate amâna și închiderile de firme: lichidarea costă, iar o firmă fără activitate poate rămâne ani întregi în registru. Dar e greu de văzut cum ar înjumătăți o economie slabă suspendările de activitate, care sunt tocmai refugiul firmelor aflate în dificultate. Patru serii care răspund la impulsuri economice diferite și care scad în aceleași luni, în timp ce a cincea crește, au sigur în comun un lucru: toate așteaptă la același ghișeu.

Fiscalitatea desparte SRL-urile de PFA-uri. Blocajul, nu

Există și o a doua probă, pe care o dă structura înmatriculărilor. Din ianuarie 2026, plafonul pentru microîntreprinderi a coborât la 100.000 de euro, iar impozitul pe dividende a crescut (Adevărul). Efectul s-a văzut din primele luni și are tiparul unei substituții: în prima jumătate a anului, SRL-urile noi au fost cu 10,2% mai puține decât în 2025, iar PFA-urile, întreprinderile individuale și cele familiale cu 42,3% mai multe. Totalul înmatriculărilor creștea. Se schimba haina juridică, nu numărul celor care își deschideau o afacere.

Un șoc fiscal desparte cele două forme. Ce urmează le aduce în același loc, dar nu în aceeași lună. Față de aceleași luni din 2025, SRL-urile noi sunt cu 44,6% mai puține în iulie și cu 43,7% în august, în timp ce PFA-urile, II-urile și IF-urile încă rezistă: +18,5% în iulie, −6,4% în august. În septembrie ajung și ele la −44,0%, iar SRL-urile la −57,2%. În octombrie 2026, SRL-urile sunt la −59,2%, iar PFA-urile, II-urile și IF-urile la −57,9%. Două linii care mergeau în direcții opuse ajung în același punct. Scăderea este generală și geografic: toate cele 41 de județe și Bucureștiul sunt pe minus, între −39,9% și −76,8%.

Nici această probă nu este un verdict. Scăderea SRL-urilor se adâncește în iulie, cu două luni înainte ca PFA-urile să cadă, iar decalajul se poate citi în două feluri: dosarele de societate sunt mai complexe și se blochează primele, sau cererea de SRL-uri slăbea deja. Un șoc național de cerere ar lovi și el toate formele și toate județele. Dar ar trebui să vină de undeva, iar între iunie și septembrie 2026 nu am găsit nicio lege, nicio taxă și niciun eveniment care să explice de ce înmatriculările de PFA, în creștere până în iulie față de 2025, ajung în septembrie cu 44% sub nivelul de anul trecut.

Testul insolvențelor: un rezultat amestecat

Există un test simplu pentru cele două explicații. Dacă insolvențele publicate de ONRC scad odată cu înmatriculările, e semn că registrul înregistrează mai puțin din toate, deci blocaj. Dacă insolvențele sunt sus, economia este cea care apasă. Rezultatul nu este curat.

În prima jumătate a lui 2026, au intrat în insolvență 3.855 de profesioniști, cu 12,4% mai mulți decât în aceeași perioadă din 2025. Apoi seria se întoarce: 570 în iulie (−9,7%), 357 în august (−28,5%). Septembrie, cu 484, nu se poate compara cu septembrie 2025, când ONRC a raportat doar 137 de insolvențe, urmate de 1.189 în noiembrie și 1.046 în decembrie; față de septembrie 2024, când au fost 462, nivelul din 2026 este cu 4,8% mai sus. Pe nouă luni, insolvențele sunt cu 12,1% peste anul trecut.

Din acest rezultat se pot trage trei concluzii și nu mai mult.

• Economia nu s-a însănătoșit. O creștere de 12,4% a insolvențelor în prima jumătate a anului, înainte ca înmatriculările să scadă, arată că firmele erau sub presiune. Cine vrea să explice toată scăderea înmatriculărilor prin birocrație trebuie să explice și această cifră.
• Schimbarea de sens din vară merge în direcția blocajului, dar slab. Insolvențele trec de la +12,4% la −9,7% și −28,5% exact în lunile în care scad înmatriculările, radierile, dizolvările și suspendările. În iulie scăderea este mult mai mică decât la înmatriculări, în august este apropiată, iar seria este zgomotoasă.
• Testul nu poate fi decisiv, din construcție. Insolvența o deschide tribunalul; registrul doar o consemnează. O scădere a insolvențelor înregistrate poate însemna mai puține proceduri deschise, instanțe mai lente în vacanța judecătorească sau înregistrări întârziate la registru. Episodul din septembrie 2025 sugerează că seria are propriile decalaje de raportare.

Testul este prea simplu. Proba care separă cele două explicații nu este insolvența, asupra căreia registrul nu are control, ci operațiunile pe care registrul le soluționează el însuși. Acolo semnalul este mai clar.

Cronologia unui blocaj anunțat

Întârzierile nu au venit pe neașteptate și nu sunt contestate: avertismentele sunt publice și datate, iar ultimul vine chiar de la ONRC.

1. 26 iulie 2024
   ONRC lansează noul portal. În august 2024 se fac 5.272 de înmatriculări, cu peste jumătate mai puține decât în august 2023; în octombrie 2024 sunt 14.686. Economedia consemnează că înmatricularea ajunsese să dureze circa o lună.
2. 18 decembrie 2025
   Intră în vigoare Legea 239/2025: capital social minim, reguli noi pentru cesiuni și dividende. Mai multe modificări de făcut la registru pentru firmele existente.
3. 12 martie 2026
   ONRC anunță întârzieri la unele oficii, din cauza deficitului de personal (StartupCafe).
4. Iunie – august 2026
   Ritmul zilnic al înmatriculărilor coboară treptat, de la circa 650 pe zi lucrătoare la 350. Nu am identificat niciun eveniment economic sau fiscal care să marcheze aceste săptămâni.
5. 18 septembrie 2026
   ONRC pune întârzierile pe seama volumului de cereri dinaintea termenului de 25 septembrie pentru actualizarea codurilor CAEN Rev. 3 și vorbește despre un deficit „tot mai mare de personal” (StartupCafe).
6. 1 octombrie 2026
   Termenul CAEN este mutat la 1 aprilie 2027. La termenul inițial, doar 37,24% dintre profesioniști își actualizaseră codurile (StartupCafe).
7. 26 și 28 octombrie 2026
   Două sindicate vorbesc despre peste 210.000 de cereri nesoluționate și despre un termen mediu de peste 30 de zile, față de o zi prevăzută de lege (StartupCafe, Economedia). Cifrele sunt ale sindicatelor; ONRC nu a publicat cifre proprii.
8. 30 octombrie 2026
   ONRC confirmă întârzierile într-un comunicat: „volumul ridicat al cererilor aflate în lucru, acumulat în contextul termenului inițial de 25.09.2026 pentru actualizarea obiectului de activitate conform CAEN Rev. 3, coroborat cu resursele limitate disponibile la nivelul instituției, determină întârzieri în procesarea și soluționarea acestora”. Comunicatul nu spune câte cereri sunt restante.

Sindicatul Angajaților din ONRC descrie și cauza de fond: din aproape 1.792 de posturi, 1.384 sunt finanțate și circa 1.260 ocupate. O instituție cu aproape o treime din posturi neocupate a primit, în același an, o lege care modifică regulile pentru toate societățile și un termen la care fiecare firmă din țară trebuia să depună o cerere. Rezultatul era previzibil cu un calcul de capacitate făcut pe o singură pagină.

Ce nu ține de registru

Ar fi o greșeală simetrică să punem totul pe seama ghișeului. Trei lucruri erau adevărate înainte de blocaj și rămân adevărate după el.

• Stimulentele s-au schimbat. Plafonul de microîntreprindere, impozitul pe dividende și noile cerințe de capital fac din SRL o alegere mai scumpă. Scăderea de 10,2% a SRL-urilor noi din prima jumătate a anului a apărut înaintea întârzierilor din vară și, cel mai probabil, nu se recuperează când coada se golește.
• Mediul de afaceri s-a înrăutățit. În sondajul IMM România din trimestrul al treilea, 81,4% dintre respondenți spun că mediul de afaceri s-a deteriorat, iar 55% raportează încasări în scădere în ultimele șase luni (SpotMedia).
• Insolvențele erau în creștere. Cu 12,4% mai multe în prima jumătate a anului.

Și totuși, cu toate acestea pe masă, economia producea în primul semestru cu 7,9% mai multe înmatriculări decât în 2025. Factorii economici explică o schimbare de compoziție și un fond mai dificil. Singuri, nu explică o înjumătățire a înmatriculărilor în trei luni.

Ce nu știm

Patru lucruri ar transforma o explicație foarte probabilă într-una demonstrată, și toate patru se află într-o singură bază de date, cea a ONRC.

• Câte cereri de înmatriculare se depun. Statistica publică numără cererile soluționate, nu pe cele depuse. Dacă depunerile au rămas la nivelul din primăvară, explicația administrativă devine greu de contestat. Dacă au scăzut și ele, avem și o problemă de cerere.
• Ce este în coadă. ONRC recunoaște că are cereri restante, fără să spună câte. Cele 210.000 de cereri invocate de sindicate nu sunt confirmate și nu sunt defalcate. Nu știm câte sunt înmatriculări și câte sunt actualizări de coduri CAEN.
• Câți au renunțat. O parte dintre cei care așteaptă o lună pot să nu mai revină: lucrează fără formă, amână proiectul sau îl abandonează. Această parte a scăderii înmatriculărilor nu se recuperează, iar mărimea ei nu se vede în nicio statistică.
• Octombrie oficial. Cifra noastră pe octombrie vine din datele deschise ale registrului. În lunile obișnuite, diferența dintre cele două surse este de 1–2%. Sinteza operațiunilor se oprește însă la septembrie, deci pentru octombrie știm câte firme s-au înmatriculat, nu și cu ce a fost ocupat registrul.

ONRC poate închide toate aceste întrebări publicând două serii lunare: cereri depuse și cereri aflate în lucru, pe tipuri de operațiuni. Până atunci, piața lucrează cu deducții.

Numărul de firme noi din august–octombrie 2026 măsoară mai mult registrul decât antreprenorii.

Cum se citesc cifrele de acum încolo

Pentru cine folosește numărul de firme noi ca indicator, fie într-un model de risc, fie într-o prezentare pentru investitori, consecințele sunt practice.

• Cifra din august–octombrie măsoară mai mult registrul decât antreprenorii. Numărul de înmatriculări arată câte dosare au fost soluționate, nu câte au fost depuse. Folosit ca semnal de încredere, riscă să exagereze pesimismul. Cât de mult, nu se poate spune din date publice.
• Este de așteptat un val, iar valul nu va însemna avânt. După august 2024, înmatriculările lunare au urcat de la 5.272 la 14.686 în două luni (statistica oficială ONRC). Dacă în coada din 2026 sunt multe înmatriculări, lunile în care ea se golește vor arăta ca o explozie de inițiativă. Va fi contabilitate întârziată.
• 2027 va fi distorsionat de efectul de bază. O simplă revenire la nivelurile din 2025 ar apărea, în august–octombrie 2027, ca o creștere a înmatriculărilor între 45% și 140%. Comparațiile utile se fac cu 2025 sau cu media pe mai mulți ani.
• Semnalele de urmărit sunt trei. Ritmul zilnic al înmatriculărilor: o revenire susținută spre cele 600–700 pe zi lucrătoare din 2025. Ponderea mențiunilor în totalul operațiunilor: coborârea de la 86% spre 72%. Și data de 1 aprilie 2027, noul termen pentru codurile CAEN; la termenul inițial, aproape două treimi dintre firme nu aveau încă actualizarea făcută.
• Costul real nu e în statistică. Un antreprenor care așteaptă o lună înmatricularea nu are încă firma în numele căreia să semneze contracte, să angajeze sau să factureze. O firmă care așteaptă o mențiune are în registru un administrator, un sediu sau un capital care nu mai corespund realității. Pentru cine verifică parteneri înainte de un contract, asta înseamnă că datele din registru pot fi, în această perioadă, mai vechi decât par; starea la zi a unei firme se vede într-un certificat constatator.

Datele nu arată o țară rămasă fără oameni care vor să deschidă firme. Arată un registru care, timp de trei luni, a înmatriculat aproape pe jumătate cât în aceleași luni din 2025, în timp ce procesa tot mai multe modificări pe care legea le cerea firmelor existente. Diferența dintre cele două diagnostice este diferența dintre o economie care se contractă și un stat care își face singur coadă la ghișeu. Prima se tratează cu politici economice. A doua, cu personal și cu un calendar legislativ făcut de cineva care a numărat dosarele.

Întrebări frecvente